miercuri, 15 ianuarie 2014

ACATISTUL SFÂNTULUI PĂRINTELUI NOSTRU ARSENIE BOCA

Tropar, glasul al-8-lea

Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor!
Întru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Prea Cuvioase Părinte Arsenie, duhul tău!

Codacul 1
Prea Cuviosului Părintelui nostru şi al multora luminător şi îndreptător de suflete, veniţi fraţilor, să-i aducem cu mulţumire laude şi să-l cinstim, zicându-i : Bucură-te Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Icosul 1
Din părinţi binecredincioşi ai răsărit Părinte şi ca un soare ai luminat şi multe suflete necăjite şi rătăcite le-ai îndreptat pe calea mântuirii. Pentru acestea toate, noi îţi aducem aceste laude :
Bucură-te, că din părinţi creştini ai răsărit ;
Bucură-te, că ei Iosif şi Cristina s-au numit ;
Bucură-te, că maica ta Cristina, soarele şi luna a visat că are în pântece după ce te-a zămislit ;
Bucură-te, căci cu adevărat, scară pentru noi ai fost ;
Bucură-te, căci ca soarele şi luna în viaţa ai luminat ;
Bucură-te, al multora şi al nostru luminator ;
Bucură-te, că pentru noi şi pentru mulţi ai fost scump şi sfânt odor ;
Bucură-te, soare din Munţii Apuseni apărut ;
Bucură-te, lună din Vaţa de Sus ;
Bucură-te, luceafăr apărut din mănăstirea Brâncoveanu ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Codacul al-2-lea
Din copilărie te-ai arătat odor luminat de Duhul Sfânt şi părinţii, văzându-te copil ales, te-au dat la şcoală mai înaltă, ca să înveţi a cânta: Aliluia !

Icosul al 2 –lea
Terminând teologia ai fost chemat la mănăstirea Brâncoveanu de mitropolitul Nicolae Bălan, şi fiind călugărit la muntele Athos ai fost trimis, unde, într-o pădure, Maicii Domnului te-ai rugat să te dea în seama unui povăţuitor înduhovnicit. Cu adevărat ai fost ascultat şi după cum numai o dată, pentru smerenie, ai spus acestea, noi iţi aducem laude , zicând :
Bucură-te, Părinte, că Maica Domnului te-a ascultat!
Bucură-te, că Maica Domnului la tine a venit ;
Bucură-te, că ea de mână te-a luat ;
Bucură-te, căci pe munte înalt de mână te-a dus ;
Bucură-te, că te-a urcat până sus ;
Bucură-te, că acolo, în grija sfântului, ce trăia pe pământ de 200 de ani te-a dat ;
Bucură-te, că apoi Maica Domnului s-a făcut nevăzută ;
Bucură-te, că urcând, frică nu-ţi era ;
Bucură-te, că mare dar ai primit ;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai luminat ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Codacul al 3-lea
Ai spus Părinte, că Domnului Iisus în pădure mult te-ai rugat să-ţi trimită în cale un bun povăţuitor, dar n-ai fost ascultat. Iar după un timp, ţi-ai dat seama că El are o mamă bună, care mijloceşte pentru noi. Şi atunci cu lacrimi te-ai rugat ei, iar ea de mâini te-a luat şi sfântului în vârful muntelui în grijă te-a dat, iar noi, minunându-ne de aşa mare dar, îţi cântăm: Aliluia !

Icosul al 3 –lea
După un an ai venit de la muntele Athos la mănăstirea Brâncoveanu şi, începând munca de duhovnic, înfricoşat te-ai arătat nouă şi multora care veneau la mărturisit, căci mai dinainte le ştiai faptele. Iar noi, despre darul pe care-l aveai, îţi cântăm acestea :
Bucură-te, ucenicul Maicii Sfinte ;
Bucură-te, că de la ea ai primit cinste ;
Bucură-te, că dar de a proorocii ai primit ;
Bucură-te, că multora pe nume le spuneai ;
Bucură-te, că faptele şi păcatele le descopereai ;
Bucură-te, că şi sfârşitul unei fete l-ai spus ;
Bucură-te, că ea venise să te ispitească ;
Bucură-te, că i-ai spus să se pregăteasca ;
Bucură-te, că Mirele ei este pe cale să vină să o ducă ;
Bucură-te, că moartea după puţin timp a dus-o ;
Bucură-te, că noi tare ne-am minunat ;
Bucură-te, că multă lume te-a lăudat ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 4 –lea
Făcându-te preot şi duhovnic şi începând lumea a mărturisi şi doar pe unii a-i împărtăşi, povăţuitu-i-ai să nu mai păcătuiască, ci să cânte lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 4 –lea

Mulţi dintre credincioşi s-au dedat iarăşi la răutaţi după ce i-ai împărtăşit, iar tu Părinte, simţind cu duhul răutăţile lor, te-ai rugat lui Dumnezeu să-ţi descopere pricina pentru care nu se lasă de păcate şi acestea ţi s-au arătat şi nouă ni le-ai spus, pentru care te lăudăm :
Bucură-te, că în grădina mănăstirii stând, în amiaza mare, nor negru ai văzut pe munte ;
Bucură-te, că în nor, mare gălăgie ai auzit;
Bucură-te, căci cu mare atenţie ai privit ;
Bucură-te, că în mijlocul norului, pe un scaun înfricoşător pe satana, de ceata drăcească l-ai văzut înconjurat ;
Bucură-te, că ai auzit că poruncă dracilor satana le-a dat ;
Bucură-te, că vicleșugul lor l-ai auzit, adică să şoptească oamenilor că nu există Dumnezeu ;
Bucură-te, că şi al doilea vicleşug al lor l-ai auzit, cum că nu ar fi rai şi iad şi nici altă viaţă ;
Bucură-te, că şi al treilea vicleşug l-ai auzit, de a lăsa oamenii pocăinţa până la bătrâneţe ;
Bucură-te, că prin această vedenie, multe ai aflat ;
Bucură-te, că acestea toate oamenilor în predică le-ai spus ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !


Condacul al 5 – lea
Auzind multă lume de darul tău, Părinte, veneau să-ţi audă cuvântul şi învăţăturile şi sfaturile de mântuire pe care le dădeai, iar noi te lăudăm, zicând : Aliluia !

Icosul al 5 –lea
Pe aceia ce nu se potriveau în căsătorie îi opreai, celor ce li se fura pe hoţi îi descopereai, când era secetă, ploaie de la Dumnezeu cereai. Pentru acestea toate îţi cântăm :
Bucură-te, că celor căsătoriți cele de folos le spuneai ;
Bucură-te, că de la căsătorie nepotrivită îi opreai ;
Bucură-te, că pe cei ce furau îi descopereai ;
Bucură-te, că pe hoţi cu blândeţe îi dojeneai să întoarcă cele furate ;
Bucură-te, că fiind secetă mare, pe munte te-ai suit, rugându-te să plouă ;
Bucură-te, căci cuvânt ai auzit de la Dumnezeu, ca să te rogi de oameni să-şi îndrepte viaţa ;
Bucură-te, că ploaie mare a venit ;
Bucură-te, că lumea s-a înveselit ;
Bucură-te, că pe săraci ai miluit ;
Bucură-te, că ai spus celor ce vor să fie ;
Bucură-te, luminat propovăduitor ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 6-lea
Celor ce voiau să se facă preoţi şi veneau la tine le dădeai sfaturi şi poveţe, minunându-se şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 6-lea
Fiind întrebat Prea Cuvioase Părinte de cei ce doreau să fie preoţi, cu ce pot ei dovedi celor care nu cred că este Dumnezeu, le-ai spus foarte înţelept, cu adevărat, că prin viaţa şi felul lor de trăire duhovnicească pot dovedi că Dumnezeu există. Pentru care noi ne minunăm şi cântăm acestea :
Bucură-te, că ai fost dumnezeiesc în trup pământesc ;
Bucură-te, că ai fost înger în trup ;
Bucură-te, că numai la faţă dacă te priveau, se minunau ;
Bucură-te, că viitorul multora l-ai spus ;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai îndemnat să-l urmeze pe Iisus ;
Bucură-te, că pe mulţi călugari i-ai făcut ;
Bucură-te, că obşte de călugari ai strâns ;
Bucură-te, că şi obşte de maici ai format ;
Bucură-te, că prin multe încercări ai trecut ;
Bucură-te, că ispite de tot felul ai răbdat ;
Bucură-te, că şi la munci grele ai fost pus ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 7-lea

Ai voit Părinte, după cum ţi s-a arătat, să faci chipul lui Hristos şi apucându-te de lucru , ai auzit un glas zicând: De acum să Mă pictezi în sufletele oamenilor, ca să-Mi cânte Mie: Aliluia !

Icosul al 7-lea
Ai spus Părinte, că tu cunoşti pe oameni pe faţă care se mântuiesc, căci celor ce duc o viaţă de rugăciune, fiind tot timpul cu gândul la Dumnezeu, li se zugrăveşte în lumina ochilor chipul lui Hristos. Şi, tu Părinte, cu darul Duhului ce-l aveai, vedeai aceasta. De aceea noi te lăudam, zicând :
Bucură-te, căci cunoşteai cele ascunse ale oamenilor ;
Bucură-te, căci ştiai dacă se mântuieşte ;
Bucură-te, căci le spuneai ce să facă în viaţă ;
Bucură-te, că tinerii veneau să-i povăţuieşti ;
Bucură-te, că unii veneau să-i binecuvântezi ;
Bucură-te, că pe femeile care se vopseau le certai ;
Bucură-te, că pe morari de la lăcomie îi opreai ;
Bucură-te, că pe fumători de la fumat îi opreai ;
Bucură-te, învăţător de cele sfinte ;
Bucură-te, văzătorule al celor nevăzute ;
Bucură-te, că acum în cer te odihneşti ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 8-lea
Fiind război mare, veneau la tine Părinte, tineri care trebuiau să plece în război, ca să te rogi pentru ei, iar tu cunoşteai care scăpau cu viaţă. Şi noi ne minunăm, cântîndu-ţi :Aliluia !

Icosul al 8-lea
Părinte, celor ce ştiai că vor muri le dădeai mâna de o sărutau, iar celor care ştiai că rămân în viaţă nu le dădeai mâna. Şi ei, întristându-se, te intrebau de ce lor nu le dai mâna, iar tu, Părinte, le spuneai: căci cu voi mă mai întâlnesc, iar cu aceia nu; pentru aceasta te lăudăm, zicând :
Bucură-te, văzătorule al voinţei lui Dumnezeu ;
Bucură-te, văzătorule al celor viitoare ;
Bucură-te, că vedeai viaţa omului ;
Bucură-te, că ştiai sfârşitul vieţii lui ;
Bucură-te, că noi mult ne minunăm ;
Bucură-te, că minunat prooroc te-ai arătat ;
Bucură-te, că pe Domnul pentru tine Il lăudăm ;
Bucură-te, căci cu îngerii te veseleşti ;
Bucură-te, căci acum în ceruri dănţuieşti ;
Bucură-te, căci cu heruvimii acum slujeşti ;
Bucură-te, îndreptător al credinţei ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 9-lea
Venit-a Părinte într-o zi de Rusalii ,,Oastea Domnului’ la mănăstire şi o unitate militară, iar tu, Părinte, ai zis: Iată că s-a întâlnit Oastea Domnului laolaltă cu Oastea Ţării ca să cânte lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 9-lea
Făcându-se utrenie în Biserică ai ieşit Părinte, cu cântareţii şi cu toţi credincioşii, ca să săvârşeşti Sfânta Liturghie pe altarul din faţa mănăstirii şi fiind lângă tine cântăreţul care îndoit cu credinţă era, te-a văzut înconjurat de flăcări de foc, care erau darul Sfântului Duh. Atunci el s-a înspăimântat şi a strigat, iar tu l-ai oprit să nu spună, doar că simţeai că te arde ceva. De aceea noi te lăudam, zicând :
Bucură-te, lăcaşul Duhului Sfânt ;
Bucură-te, că în trup fiind pe pământ, ai fost văzut înconjurat de Duhul Sfânt ;
Bucură-te, că prin acest Duh Sfânt ai proorocit ;
Bucură-te, căci cu Duhul Sfănt, stâlp al Bisericii ai fost ;
Bucură-te, căci cu Duhul, ca o trâmbiţă ai răsunat ;
Bucură-te, căci cu trâmbiţa Duhului pe mulţi ai adunat ;
Bucură-te, vioară care cântai cu Duhul ;
Bucură-te, că prin tine s-a veselit văzduhul ;
Bucură-te, că turma de oi cuvântătoare ai adunat ;
Bucură-te, Părinte, de Duh Sfânt înțelepţit ;
Bucură-te, Sfinte , Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 10-lea
Venit-a Părinte în timpul unei Sfinte Liturghii o femeie să-ţi spună necazul ce îl avea şi te tulbura cu nerăbdarea ei. Şi tu, Părinte simţind din Sfântul Altar, ai oprit slujba şi ai spus de ce a venit. Pentru aceasta, îţi cântăm : Aliluia !

Icosul al 10-lea
Ai spus Părinte, că femeia a venit deoarece a pierdut douăzeci de mii de lei , tu ai spus că acei bani au fost cei cu care cele două fete ale ei trebuiau să-şi crească copiii pe care n-au voit să-i nască şi i-au avortat şi de aceea spor de casă nu vor mai avea, căci sufletele copiilor strigau răzbunare asupra părinţilor. Iar noi ne minunăm de darul tău , zicând :
Bucură-te, văzătorul păcatelor omeneşti ;
Bucură-te, iertătorul celor nelegiuţi ;
Bucură-te, îndreptătorul celor nelegiuţi ;
Bucură-te, luminătorul celor de rea credinţă ;
Bucură-te, că ai descoperit cele ascunse ;
Bucură-te, luminătorul multora depărtaţi de credinţă ;
Bucură-te, alinătorul multora în suferinţă ;
Bucură-te, păstorule al turmei lui Hristos ;
Bucură-te, să ne fi şi nouă de folos ;
Bucură-te, Părinte cu chip luminos ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 11-lea
Înzestrat ai fost cu multe daruri de la Dumnezeu Părinte, căci şi apă, ca Moise, ai făcut să izvorească din stâncă. Cu preoţia ai fost încununat, cu darul proorociei, cu milostivirea, cu blândețea şi cu buna povăţuire. De aceea, noi te lăudam, cântând lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 11-lea
Ai avut Părinte, dar de a predica şi de a tâlcui Sfânta Evanghelie a lui Hristos, luminând multe suflete, abătându-le de la rătăcire la cale mântuirii. Pentru toate acestea laude îţi aducem, zicând :
Bucură-te, predicator bun al lui Hristos ;
Bucură-te, că multora ai fost de folos ;
Bucură-te, că de la răutăți pe mulţi ai oprit ;
Bucură-te, că pe noii căsătoriţi la naştere de copii i-ai îndemnat ;
Bucură-te, că i-ai îndemnat să stăruie în rugăciune ;
Bucură-te, că la milostenie i-ai povăţuit ;
Bucură-te, că Biserica le-ai spus s-o cerceteze ;
Bucură-te, că la sărbători le-ai spus să nu lucreze ;
Bucură-te, că pe cei bolnavi i-ai pus să-i cerceteze ;
Bucură-te, că sfaturile Bisericii i-ai spus să le urmeze ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 12-lea
În satul Drăgănescu de lângă Bucureşti, ai pictat biserica, iar cei ce-o vizitează se uimesc de darul pe care l-ai avut, căci, privind pe sfinţi, se pare că sunt vii. De aceea, cu toții ne minunăm şi te lăudam zicând: Aliluia !

Icosul al 12-lea
Minunat pictor ai fost de icoane, de biserici şi de suflete – biserică nespus de frumoasă ai pictat şi multă lume merge să o vadă, iar de frumuseţea ei se minunează , zicând :
Bucură-te, iscusit pictor de biserici ;
Bucură-te, pictor prea minunat ;
Bucură-te, că şi în suflete pe Hristos L-ai zugrăvit ;
Bucură-te, căci glas de la Domnul ai avut ca să pictezi şi în suflete ;
Bucură-te, căci te-ai silit pe Hristos să-L urmezi ;
Bucură-te, căci nouă şi multora pildă te-ai făcut ;
Bucură-te, căci ai primit veste că viaţa îţi este pe sfârşite ;
Bucură-te, că ziceai că mai ai trei calendare ;
Bucură-te, că ne-ai dat pildă de răbdare ;
Bucură-te, că în ceasul morţii ai ştiut unde te duci ;
Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie !

Condacul al 13-lea
O, prea minunate, Părintele nostru Arsenie, primeşte aceste laude şi mulţumiri de la noi, nevrednicii fiii tăi, rugându-te să fii milostiv pentru noi înaintea Domnului Hristos, ca să ne învredniceasca şi pe noi vieţii celei fericite şi împreună cu tine să cântăm : Aliluia!
(acest condac se zice de 3 ori)

Apoi iarăşi se zice : Icosul 1 si Condacul 1.

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase primeşte ostenelile, slujbele şi sfintele rugăciuni ale robului Tău, Părintele nostru Arsenie, care mult s-a ostenit şi a slujit ţie, ca să-ţi câştige suflete, întorcându-le de la viaţa şi faptele cele păcătoase ale lor şi pildă de răbdare şi dragoste părinteasca ne-a dat.
Te rugăm , Stăpâne, ajută-ne să slujim şi noi cu dragoste, în curăţie trupească şi sufletească, prin rugăciuni neîncetate să Te mărim, să Te binecuvântăm şi să urmăm sfaturile robului Tău, Părintele nostru Arsenie, pe care îl rugăm: roagă-te Sfinte Prea Cuvioase Părinte Arsenie, ca şi noi, în viaţa ce o petrecem să împlinim poruncile Domnului şi sfaturile ce ni le-ai dat şi învăţăturile din multele şi minunatele predici pe care le-ai rostit.
Pomenește-ne acum, din Împărăţia Cerurilor, unde te veseleşti cu toţi Sfinţi şi cu Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, care te-a încredinţat în Muntele Athos sfântului ce trăia acolo cu 200 de ani în urmă şi cu tine să ne veselim în veci! Amin.

joi, 9 ianuarie 2014

Acatistul Sfântului Serafim de Sarov mare făcător de minuni




Troparul, glasul al 4-lea
Din tinerețe L-ai îndrăgit pe Hristos, fericite, și numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujești, prin rugãciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilință dobândind iubirea lui Dumnezeu și arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ție: Mântuiește-ne pe noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.
Condacul, glasul al 2-lea
Frumusețea lumii și cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălășluit în Mânăstirea Sarovului și acolo, îngerește viețuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta și Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, îmbogățindu-te cu darul tămăduirilor și al minunilor. Drept aceea îți cântăm ție: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.
Condac 1:
Făcătorule de minuni și preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule și rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozește-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!
Icos 1:
Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăvești prin viața ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ și serafim în trup și, ca o rază prealuminată a veșnicului soare al dreptății, viața ta a strălucit. Iar noi văzând nevoințele tale cele prealăudate, cu evlavie și cu bucurie ție cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinței și al evlaviei,
Bucură-te, chipul blândeței și al smereniei,
Bucură-te, mărirea cea preaslăvită a drepților,
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniților,
Bucură-te, lauda preaiubită a monahilor,
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume,
Bucură-te, slava și apărarea țării Rusești,
Bucură-te, împodobirea sfântă a pământului Tambovului,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 2:
Văzând maica ta preacuvioasă, Părinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte către viața călugărească, a cunoscut voia Domnului cea sfântă pentru tine și, ca pe un dar desăvârșit lui Dumnezeu aducându-te, te-a binecuvântat pe calea cea îngustă a călugăriei cu a sa sfântă cruce pe care tu ai purtat-o la piept până la sfârșitul vieții, arătându-ți dragostea ta cea mare către Cel ce S-a răstignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul nostru, căruia toți cu umilință să-I cântăm: Aliluia!
Icos 2:
Cuget ceresc ți s-a dăruit ție, Sfinte al lui Dumnezeu, căci din tinerețile tale, necontenit năzuind la cele cerești, ai lăsat casa părintească pentru Împărăția lui Dumnezeu și adevărul ei. Pentru aceasta primește de la noi laudele acestea:
Bucură-te, fiu de Dumnezeu ales, al orașului Kursk,
Bucură-te, al părinților celor cucernici odraslă preaslăvită,
Bucură-te, cel ce ai moștenit virtuțile maicii tale,
Bucură-te, cel ce ai învățat de la dânsa evlavia și rugăciunea,
Bucură-te, că de la maica ta la lupte duhovnicești, cu crucea ai fost binecuvântat,
Bucură-te, că până la moarte această binecuvântare cu sfințenie o ai păstrat,
Bucură-te, că din dragoste către Domnul casa părintească o ai lăsat,
Bucură-te, cel ce frumusețile lumii acesteia de nimic le-ai socotit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 3:
Din tinerețile tale puterea celui Preaînalt cu adevărat te-a acoperit, preacuvioase, tu, căzând din înălțimea bisericii, nevătămat păzindu-te pe tine Domnul, iar atunci când de boală cumplit pătimeai, însăși Stăpâna lumii s-a arătat aducându-ți vindecare din ceruri, căci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neîncetat cântându-I: Aliluia!
Icos 3:
Având stăruința către lucrarea vieții călugărești celei asemenea îngerilor, ai mers la Sfânta cetate a Kievului pentru a te închina Cuvioșilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei poruncă să-ți îndreptezi calea ta în Pustia Sarovului, căci cu credință venind de departe ai sărutat acel Sfânt loc și, acolo sălășluindu-te, ai sfârșit viața ta cea plăcută lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de o așa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilință îți cântăm:
Bucură-te, cel ce de lumeasca deșertăciune te-ai lepădat,
Bucură-te, cel ce patria cerească cu ardoare o ai dorit,
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit,
Bucură-te, căci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat,
Bucură-te, cel ce ai fost desăvârșit ascultător,
Bucură-te, păzitorul cel adevărat de poruncile dumnezeiești,
Bucură-te, cel ce mintea și inima ta, prin rugăciune, către Dumnezeu le-ai întărit,
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 4:
Viforul năpastelor celor rele potolindu-l, ai străbătut toată calea cea îngustă și îndurerată a nevoinței călugărești, purtând jugul vieții pustnicești al zăvorârii, al tăcerii și al privegherii de multe nopți și astfel, prin harul dumnezeiesc urcând din putere în putere, de la fapte către contemplarea lui Dumnezeu, te-ai mutat în lăcașurile de sus unde cu îngerii îi cânți lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4:
Auzind și văzând viața ta cea sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, obștea toată s-a mirat de tine și venind, lua învățătură din cuvintele și din faptele tale slăvind pe Domnul, cel ce este minunat întru Sfinții Săi. Iar noi cu credință și cu dragoste te lăudăm, preacuvioase Părinte, cântându-ți așa:
Bucură-te, cel ce cu totul jertfă lui Dumnezeu te-ai adus,
Bucură-te, cel ce înălțimea nepătimirii ai ajuns,
Bucură-te, ostașule al lui Hristos, cel cu bună biruință,
Bucură-te, bun și credincios slujitor al Cerescului Stăpân,
Bucură-te, înainte stătătorule cel neînfricat pentru noi către Domnul,
Bucură-te, rugătorule al nostru cel neobosit către Născătoarea de Dumnezeu,
Bucură-te, al crinului din pustie minunată mireasmă,
Bucură-te, al harului dumnezeiesc vas fără prihană,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 5:
Lumină dumnezeiască a strălucit în casa ta, preacuvioase, atunci când tu, bolnav fiind și pe patul morții zăcând, însăși Preacurata Fecioară a venit la tine cu Sfinții Apostoli Petru și Ioan și a zis: "Acesta este din neamul meu!"- și s-a atins de capul tău. Îndată dar, făcându-te sănătos, cu mulțumire lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!
Icos 5:
Văzând pizmașul neamului omenesc viața ta cea curată și sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, a vrut să te piardă pe tine trimițând asupra ta oameni răi care fără milă te-au bătut lăsându-te abia viu. Tu însă, Părinte Serafime, ca un miel blând pe toate le-ai îndurat rugându-te Domnului pentru prigonitorii tăi. De aceea, minunându-ne de a ta nerăutate, noi toți îți cântăm ție:
Bucură-te, căci cu blândețea și smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost următor,
Bucură-te, căci cu nerăutatea ta pe duhul răutății l-ai biruit,
Bucură-te, al curăției sufletești și trupești sârguincios păzitor,
Bucură-te, pustnice cu darurile Duhului plinit,
Bucură-te, ascetule de Dumnezeu preaslăvit și înainte văzător,
Bucură-te, povățuitorule al monahilor cel minunat și de Dumnezeu întelepțit,
Bucură-te, a Sfintei Biserici laudă și bucurie,
Bucură-te, a Mănăstirii Sarovului slavă și lăudare,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 6:
Pustia Sarovului propovăduiește nevoințele și ostenelile tale, de Dumnezeu purtătorule, plăcutule al lui Hristos, căci desișurile și pădurile ei de bună mireasmă cu rugăciunea ta le-ai umplut. Urmând lui Ilie, prorocul lui Dumnezeu și Botezătorului Ioan, te-ai arătat vlăstar pustiei mult roditor prin darurile Duhului Sfânt, cu a cărui putere multe și preaslăvite fapte ai săvârșit, îndemnând pe credincioși să-I cânte lui Dumnezeu, dătătorului de bunătăți: Aliluia!
Icos 6:
Răsărit-a întru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, văzător asemenea lui Moise căci, fără prihană slujirea la altarul Domnului săvârșind, te-ai învrednicit a-L vedea pe Hristos în Biserică, cu puterile cele netrupești venind. Iar noi, de această bunăvoință a lui Dumnezeu minunându-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu Lumina cea întreit strălucită ai fost luminat,
Bucură-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios,
Bucură-te, al Duhului Sfânt lăcaș împodobit,
Bucură-te, cel ce pe Hristos împreună cu îngerii, cu ochii trupești L-ai văzut,
Bucură-te, că încă în trupul cel putrezitor fiind, dulceața Raiului mai înainte ai gustat,
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieții ai fost îndestulat,
Bucură-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adăpat,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 7:
Voind iubitorul de oameni, Dumnezeu să arate întru tine, preacuvioase, a Sa nespusă milostivire către oameni, cu adevărat luminător de Dumnezeu strălucit te-ai arătat, căci cu faptele și cuvintele tale pe toți îi aduci la evlavia și la dragostea dumnezeiască. Astfel, cu strălucirea faptelor tale fiind luminați și cu pâinea învățăturii tale fiind îndestulați, pe tine cu sârguință te mărim și lui Hristos, Celui ce te-a preaslăvit pe tine Îi cântăm: Aliluia!
Icos 7:
Văzându-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri îndepărtate au alergat la tine credincioșii în necazuri și suferințe fiind, iar tu pe cei apăsați de nevoi nu i-ai depărtat, revărsând vindecări, dăruind alinare, cu rugăciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta în tot pământul rusesc vestea minunilor tale se răspândea, iar fii tăi duhovnicești te slăveau pe tine așa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun,
Bucură-te, părinte milostiv și blând,
Bucură-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutător și plin de har,
Bucură-te, tămăduitorul neputințelor noastre cel milostiv,
Bucură-te, în nevoi și împresurări grabnic ajutătorule,
Bucură-te, mai înainte văzătorule al celor ce vor să fie,
Bucură-te, înainte văzătorule și mustrătorule al greșelilor celor ascunse,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 8:
Străină minune vedem la tine, preacuvioase, căci împovărat de ani, slăbit și obosit fiind, o mie de zile și o mie de nopți pe piatră în rugăciune ai petrecut. Cine este dar îndreptățit să vestească suferințele și luptele tale pe care le-ai răbdat, fericite Părinte, ridicându-ți mâinile către Dumnezeu, pe Amalec cel închipuit biruindu-l și Domnului cântându-I: Aliluia!
Icos 8:
"Întru totul ești dorire, întru totul dulceață, preadulce Iisuse!"- Așa strigai în rugăciune, Părinte, în liniștea deplină a pustiei tale. Iar noi, cei întunecați cu deșertăciunile și în păcate toată viața petrecând, dragostea ta către Dumnezeu preamărim și ție îți cântăm așa:
Bucură-te, mijlocitorul mântuirii celor ce te iubesc și te cinstesc pe tine,
Bucură-te, cel ce aduci pe păcătoși la îndreptare,
Bucură-te, sihastru tăcut și preaminunat,
Bucură-te, rugătorul pentru noi cel stăruitor,
Bucură-te, cel ce ai arătat înflăcărată dragoste către Domnul,
Bucură-te, cel ce cu focul rugăciunii săgețile vrăjmașului le-ai ars,
Bucură-te, lumânare nestinsă prin rugăciune, în pustie strălucind,
Bucură-te, luminătorule ce încălzești și luminezi cu daruri duhovnicești,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 9:
Toată firea îngerească s-a mirat de această deosebită vedere când Starețului în zăvorâre aflat, împărăteasa Cerului și a Pământului S-a arătat, poruncindu-i să iasă din pustie și să nu-i oprească pe oamenii credincioși să vină la el, ci pe toți să-i învețe a cânta lui Hristos: Aliluia!
Icos 9:
Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, căci împlinind porunca Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine în slujire te-ai predat, iar celor nepricepuți ai fost sfetnic bun, celor întristați mângâietor, celor rătăciți blând povățuitor, celor bolnavi lecuitor și tămăduitor. Pentru aceasta ție îți cântăm așa:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai sălășluit ca să agonisești virtuți,
Bucură-te, că din pustie în mânăstire te-ai întors ca sămânța virtuților să o semeni,
Bucură-te, cel ce ești luminat de harul Duhului Sfânt,
Bucură-te, cel ce ești plin de blândețe și smerenie,
Bucură-te, al celor ce aleargă către tine Părinte iubitor de fii,
Bucură-te, cel ce îmbărbătare și întărire prin cuvinte de iubire acestora le dai,
Bucură-te, că pe cei ce veneau la tine bucurie și comoară îi numeai,
Bucură-te, că pentru dragostea ta cea sfântă de bucuriile Împărăției Cerești te-ai învrednicit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 10:
La sfârșitul mântuitoarelor nevoințe ajungând, preacuvioase, în rugăciune plecându-ți genunchii, sufletul tău cel sfânt în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care sfinții îngeri l-au înălțat sus, la Tronul Atotțiitorului, ca împreună să te înfățișezi întru slava cea neînserată, cântare de laudă cântând Cuvântului celui mai sfânt decât sfinții: Aliluia!
Icos 10:
Zid tuturor sfinților și mângâiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara ți s-a arătat înaintea sfârșitului tău vestindu-ți că aproape este strămutarea ta către Domnul. Deci noi, minunându-ne de o așa cercetare a Maicii Domnului, îți cântăm așa:
Bucură-te, că pe împărăteasa Cerului și a Pământului la față ai văzut-o,
Bucură-te, că prin arătarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie,
Bucură-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutării tale la cele cerești,
Bucură-te, că prin glasul tău cel fără prihană sfințirea vieții tale ai arătat,
Bucură-te, că în rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului duhul tău cel smerit lui Dumnezeu I l-ai dat,
Bucură-te, căci cu sfârșitul tău fără durere, prevestirea ta mai înainte o ai împlinit,
Bucură-te, cel ce cu cununa nemuririi de mâna Atotțiitorului ai fost încununat,
Bucură-te, că fericirea Raiului împreună cu toți sfinții ai moștenit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 11:
Cântare neîncetată Preasfintei Treimi înălțând preacuvioase, prin întreaga ta viață mare ascet al evlaviei te-ai arătat: celor rătăciți spre povățuire, celor bolnavi cu trupul și cu sufletul spre tămăduire, iar noi, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru mulțimea cea nemăsurată a milelor Lui, neîncetat Îi cântăm: Aliluia!
Icos 11:
Făclie dătătoare de lumină în timpul vieții fiind, Părinte de Dumnezeu fericit, și după moarte ca o stea strălucitoare a pământului rusesc ai luminat, căci reverși de la cinstitele tale moaște râuri de minuni celor ce cu credință și cu dragoste aleargă către tine. Iar noi, ca celui ce ești fierbinte rugător pentru toată lumea și făcător de minuni, ție-ți cântăm acestea:
Bucură-te, cel ce cu mulțimea minunilor de Dumnezeu ești preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu dragostea ta lumea întreagă o ai luminat,
Bucură-te, iubirii lui Hristos urmașule cel credincios și drept,
Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor,
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor,
Bucură-te, al celor bolnavi și neputincioși lecuitor,
Bucură-te, al apei celei tămăduitoare, fântână nesecătuită,
Bucură-te, că toate marginile pământului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 12:
Cunoscând harul și îndrăzneala ta cea mare înaintea lui Dumnezeu cădem la tine, preacuvioase Părinte, roagă-te fierbinte către Domnul ca să apere Sfântă Biserica Sa de necredință și dezbinare, de nevoi și necazuri, ca să cântăm împreună cu tine Făcătorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icos 12:
Cântând preaslăvirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Părinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi către Domnul, ca pe un mângâietor și apărător, și cu dragoste îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,
Bucură-te, scut și îngrădire a creștinătății,
Bucură-te, călăuza ce-i îndreaptă pe toți către ceruri,
Bucură-te, apărătorul și ocrotitorul nostru,
Bucură-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai săvârșit,
Bucură-te, cel ce cu vesmântul tău pe mulți bolnavi ai vindecat,
Bucură-te, cel ce toate uneltirile diavolești le-ai biruit,
Bucură-te, cel ce jivinele sălbatice cu blândețea ta le-ai supus,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 13:
O, preaminunate sfinte și mare făcător de minuni, preacuvioase Părinte Serafime, primește această sărmană rugăciune a noastră ce se înalță spre lauda ta și stând acum înaintea Tronului Împăratului Împăraților, al Domnului nostru Iisus Hristos, roagă-te pentru noi toți ca să aflăm mila Lui in Ziua Judecății, cu bucurie cântându-I: Aliluia!
(Acest condac se citește de trei ori.)
Apoi, se repetă Icosul 1 și Condacul 1.

Rugăciunea întâi către Sfântul Serafim

O, preaminunate Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toți cei ce aleargă la tine ajutătorule cel grabnic ascultător, în zilele vieții tale nimeni de la tine sărman n-a ieșit, ci tuturor plăcută le-a fost vederea feței tale și glasul cel cu bună întâmpinare a cuvintelor tale. Pe lângă acestea și darul tămăduirilor, darul înainte vederii și darul vindecărilor sufletelor celor neputincioase cu îmbelșugare în tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pe tine Domnul de la ostenelile cele pământești la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi și nu este cu putință a număra minunile tale care s-au înmulțit ca stelele cerului căci iată, în toate marginile pământului te arăți oamenilor credincioși și le dăruiești tămăduiri. Pentru aceasta și noi strigăm ție: O, preabunule și blândule Cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu îndrăzneală pentru noi, care niciodată nu depărtezi pe cei ce te cheamă pe tine, înalță pentru noi binefăcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor ca să întărească poporul nostru binecredincios și să ne dăruiască nouă cele de trebuință în viața aceasta și toate cele de folos pentru mântuirea sufletelor noastre, ca să ne păzească de căderi în păcat și să ne învețe pocăința cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm în Împărăția Cerurilor unde tu acum strălucești în slava neapusă, și să cântăm cu toți Sfinții, lăudând Treimea cea de Viață dătătoare, în veci! Amin.


Rugăciunea a doua către Sfântul Serafim

O, preasfinte Cuvioase și de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus către noi cei smeriți și neputincioși, împovărați cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor și mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate și ajută-ne ca să păzim fără de prihană poruncile Domnului, să ținem cu tărie credința ortodoxă, cu sârguință să-I aducem lui Dumnezeu pocăință pentru păcatele noastre în evlavie creștinească, cu harul bine să sporim și să fim vrednici de ajutorul și mijlocirea ta pentru noi înaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pe noi, cei ce cu credință și cu dragoste ne rugăm ție și nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum și în ceasul sfârșitului nostru ajută-ne și apără-ne cu rugăciunile tale de săgețile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne învrednicim a moșteni fericirea lăcașurilor Raiului. Căci în tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat călăuză spre mântuire și adună-ne la lumina cea neînserată a vieții veșnice prin mijlocirea ta cea bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim și să cântăm împreună cu toți Sfinții Numele cel vrednic de închinare, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

miercuri, 8 ianuarie 2014

Cat de mult sa iubim?

De aceasta data voi posta un articol scris de Teodor Danalache pe internet, mai ales ca pe Cuviosul Parinte Ghelasie Gheorghe l-am cunoscut personal si pot sa spun din experienta proprie cat de tare m-a iubit in acea unica intalnire cu sfintia sa.         

Iubeste-l mai mult decat merita !

Iubirea aproapelui mai mult decat merita este calea cea mai usoara spre asemanarea cu Dumnezeu si calea cea mai scurta spre fericirea cea vesnica. Deci, iubeste-l pe omul de langa tine mai mult decat crezi tu ca merita si vei afla harul lui Dumnezeu.
Ne putem intreba, nu fara rost: Cata iubire merita omul de langa noi? Iar raspunsul ar trebui sa vina de la sine, in inima noastra: Fiecare om, indiferent de ratacirile si caderile lui, merita sa fie iubit asa cum il iubeste Dumnezeu, adica pana la primirea Jertfei pe Cruce pentru el.
Sfantul Isaac Sirul ne indeamna spre acest lucru, zicand: "Cand te intalnesti cu aproapele tau, sileste-te sa-l cinstesti mai presus de masura lui. Lauda-l chiar si pentru cele pe care nu le are. Spune-i tot binele si tot ce este spre cinstirea lui."
Parintele Petroniu Tanase, intelegand firescul ascuns in aceasta iubire care nu cauta la meritele omului, zice: "Asa cum, cinstind icoana, cinstea se urca la chipul infatisat in icoana, tot asa, cinstirea omului - a chipului lui Dumnezeu - se urca la cinstirea insasi a lui Dumnezeu."
Sa nu credem ca l-am iubit pe vreun om mai mult decat a meritat, indiferent de atitudinea lui fata de noi. Nu iubim ca sa fim iubiti si nu incetam sa iubim atunci cand nu suntem iubiti, ci iubim pentru ca nu putem sa nu iubim. Suntem datori sa devenim iubire, asemenea lui Dumnezeu. Orice masura care este pusa in iubire nu face decat sa ne impiedice sa iubim pana la capat.
Cuviosul Ghelasie de la Frasinei spune: "Daca noua, ca oameni, ni se cere sa iubim din toata fiinta, aceasta este pentru ca si Dumnezeu ne iubeste din toata fiinta. (...) Sa pazim, deci, smerenia, dragostea de Dumnezeu si de aproapele, caci, in fata bolii si a mortii raman smerenia si iubirea, celelalte daruri intorcandu-se la Dumnezeu."
Aflati calitatea iubirii voastre. Test practic! Incercati varianta audio.
Sotul si sotia, fratele si sora, tatal si mama, parintii si copiii, socrii si rudele, prietenii si vecinii, colegii, trecatorii si strainii. Fiecare dintre acestia este aproapele nostru pe care trebuie sa-l iubim mai mult decat merita, adica asa cum il iubeste Dumnezeu.
Sa fim convinsi ca si noi suntem iubiti mai mult decat meritam !
sursa http://www.crestinortodox.ro/colaboratori/teodor-danalache/articole/
Dumnezeu sa ne ajute sa avem aceasta iubire in inima noastra...

luni, 6 ianuarie 2014

Romania pamant sfant

Motivul il gasim in aceasta scrisoare de mai jos. Este fara comentarii, nefiind necesare...
Scrisoarea lui Valeriu Gafencu catre Parintele Arsenie Boca
Galda, 19 Mai 1946
Hristos a inviat!
Prea Cucernice Parinte iubit de sufletul meu,
In lupta cu puterile intunericului, cu gandul la Dumnezeu, mi-am gasit pacea in rugaciune. Si intotdeauna ma gandesc ca Bunul Dumnezeu, in dragostea-I nemarginita pentru oameni, ne trimite incercarea suferintei, ca prin ea sa ne purificam de pacate, sa ne invatam a renunta cu bucurie la tot ce-i trecator si sa ne indreptam cugetele spre Domnul Iisus Hristos, Mantuitorul nostru.
In suferinta m-am putut cunoaste pe mine insumi, mi-am putut cunoaste goliciunea si nimicnicia. Azi ma vad un pacatos, cel mai pacatos om.
Si cand am privit in adancul inimii mele, am gasit acolo darul nepretuit al Iubirii, Izvorul tuturor virtutilor, pe care Dumnezeu l-a sadit in om spre cultivare si desavarsire. Si eu, ca un rob ticalos, am nesocotit o viata intreaga acest dar (…).
Azi multumesc din tot sufletul pentru toate suferintele si umilintele prin care mi-a fost dat sa trec, caci ele m-au adus la constiinta pacatului si m-au facut sa inteleg ca singura cale care duce la mantuirea Neamului este Calea evanghelica: Hristos.
Cu fiecare mica jertfa de iubire traiesc o bucurie mare, unica. Din renuntari imi culeg multumirea si sufletul mi-i insetat de daruirea totala pentru Hristos (…). De multa vreme am luat hotararea de a trai curat, in Duh crestin.
Sunt fericit, caci daca mi-i ingradita libertatea fizica de catre legile omenesti, prin zidurile inchisorii, in schimb Dumnezeu mi-a daruit libertatea sufletului prin trairea Iubirii – si aceasta libertate este bunul suprem pe care l-as fi putut castiga in lumea aceasta plina de desertaciuni (…).
Numai in masura in care slujim lui Dumnezeu contribuim la salvarea neamului, la innoirea lui sufleteasca. Caci unul singur e drumul care duce la Inviere: Golgota, jertfa de buna voie pentru Iubire si Adevar.
V-am marturisit, Parinte, gandurile acestea , cu bucurie a inimii mele. Stiu ca sufletul Sfintiei Voastre le primeste pe toate cu bucurie si multumire in Domnul (…).
Gandul meu de iubire vi-l transmit cu toata caldura sufletului, caci in rugaciunile Sfintiei Voastre imi gasesc odihna.
Aici, in Galda, suntem vreo 70 de detinuti. Printre ei sunt oameni care si-au pus la modul cel mai serios problema mantuirii. In Aiud, anii acestia de suferinta si de grele incercari au contribuit in chip unic al zidirea launtrica a neamului a omului nou: Crestinul. Numai Dumnezeu stie.
Aici la Galda sunt tocmai cei care inteleg si staruiesc pe calea mantuirii. Ar fi o bucurie sufleteasca rara daca Sfintia Voastra ar veni intr-o duminica aici. Ne-am folosi mult toti de cuvantul pe care ni l-ati marturisit.
Cu dragoste in suflet, Va sarut mainile,
Valeriu Gafencu

vineri, 29 aprilie 2011

ACATISTUL MAICII DOMNULUI – BUCURIA TUTUROR CELOR NECĂJIŢI




  
După obişnuitul început, se zice: 
 
Troparul:
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu noi robii Tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O! Preasfântă Stăpână, Preacurată Fecioară Născătoare de Dumnezeu, Maica Domnului Dumnezeului meu, Iisus Hristos, cad înaintea ta şi mă rog ţie, Maicii Împăratului, mai înainte îndreptând către tine această nevrednică a mea rugăciune, pe care şi primind-o Maica Împăratului Aceluia ce împărăţeşte cerul şi pământul, o du la Împăratul împăraţilor, Domnul tuturor, la Fiul şi Dumnezeul tău, şi cere mie iertare de toate păcatele mele. Vieţii mele dă-i îndreptare şi la sfârşitul meu trecere neîngrozită de vrăjmaşii cei din văzduh; fii mie povăţuitoare, să-mi deschizi dumnezeiasca intrare a Împărăţiei şi acolo să mă îndulcesc de dulceaţa raiului şi de veselia acelei cetăţi înalte, a Ierusalimului de sus cel preafrumos şi de frumuseţile lui cele nespuse; de strălucirea luminii Treimii celei cu trei străluciri şi de dulcele glas al cântărilor îngereşti. Cărei slave şi bucurii mă fă moştean şi părtaş cu toţi sfinţii, că toate le poţi ca Maica Împăratului celui atotputernic. Şi acum, dar mai ales în acest ceas, mă auzi pe mine, cel ce stau înaintea ta, Stăpână cu totul milostivă. Ia aminte, Doamnă Împărăteasă, spre mine, care aduc ţie cântare de rugăciune aşa:

Condacul 1
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din veşnica moarte, prin darul Celui ce S-a născut din tine, Hristos Dumnezeul nostru şi prin mijlocirea ta cea de maică înaintea Lui, aducem ţie, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne pe noi robii tăi din toate nevoile şi suferinţele, care strigăm ţie: Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necăjiţi!

Icosul 1
Îngerul cel mai înainte stătător din cer a fost trimis să zică ţie, Născătoare de Dumnezeu, bucură-te; vestind, prin Dumnezeiasca întrupare a lui Hristos, bucuria ce avea să se nască din tine la toată lumea, care pierea în necazuri. Pentru aceasta şi noi cei împovăraţi cu păcate, nădejde de mântuire prin tine dobândim, pentru care cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, bunăvoinţa lui Dumnezeu către noi cei păcătoşi;
Bucură-te, tare apărătoare a celor ce se căiesc înaintea lui Dumnezeu pentru păcatele lor;
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei;
Bucură-te, ceea ce ne curăteşti de întinăciunea păcatelor;
Bucură-te, baie, care speli cugetul nostru;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul, Care în dar curăţă fărădelegile noastre;
Bucură-te, cea cu totul minunată, împăcarea tuturor către Dumnezeu;
Bucură-te, pod, care cu adevărat ne treci pe noi de la moarte la viaţă;
Bucură-te, ceea ce ai mântuit lumea din potopul păcatului;
Bucură-te, scară cerească, pe care s-a pogorât la noi Domnul;
Bucură-te, mijlocitoarea tuturor către Dumnezeu;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 2-lea
Văd izvoare de minuni revărsându-se de la sfânta ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, asupra celor care în genunchi stau şi cu credinţă se roagă ţie; că tu, fiind bună, eşti grabnic ajutătoare tuturor; apărătoarea celor asupriţi, nădejdea celor deznădăjduiţi, mângâierea celor întristaţi, hrănitoarea celor flămânzi; celor goi îmbrăcăminte, celor feciorelnici curăţie, celor străini bună povăţuitoare, celor osteniţi sprijinitoare, orbilor vedere; celor surzi bună auzire, celor bolnavi grabnică vindecare. Pentru aceasta după cuviinţă, cu mulţumire cântăm pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Pricina cea neînţeleasă a chinurilor cumplite, care vin asupra noastră, cautând noi să o înţelegem, către tine alergăm, o, Maică şi Fecioară, mângâiere şi mântuire cerând. Iar tu, ca ceea ce eşti bună, învaţă-ne pe noi a alege dintr-însele, purtarea de grijă, cea cu milostivire a Fiului tău şi Dumnezeului nostru Celui bun, spre mântuirea sufletelor noastre şi spre curăţirea păcatelor noastre cele de multe feluri şi cu bucurie strigăm ţie:
Bucură-te, adăpostire bună a celor înviforaţi;
Bucură-te, întărire a celor ce slăbesc în credinţă;
Bucură-te, ceea ce eşti singura Maică a milostivirii;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor ce sunt în nevoi şi în necazuri;
Bucură-te, ceea ce prin necazuri curăţeşti păcatele noastre;
Bucură-te, ceea ce prin întristări vindeci neputinţele noastre cele sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, ceea ce ne înveţi pe noi a nu iubi bunătăţile acestei lumi deşarte şi trecătoare;
Bucură-te, ceea ce ridici mintea noastră din lumea cea deşartă, la cele mai presus de lume;
Bucură-te, ceea ce ne tragi pe noi de la dragostea pământească, către dragostea lui Dumnezeu cea cerească;
Bucură-te, ceea ce, chiar şi în suferinţele noastre, ne dai nouă mângâiere şi viaţă plină de dar;
Bucură-te, făgăduinţa bunătăţilor celor cereşti;
Bucură-te, mijlocitoarea bucuriei celei veşnice;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!


Condacul al 3-lea
Cu putere de sus mă întăreşte Stăpână preabună, pe mine robul tău care sunt neputincios sufleteşte şi trupeşte şi mă învredniceşte de cercetarea şi de purtarea ta de grijă, alungând negura mâhnirii şi a întristării de care sunt cuprins, ca prin tine, fiind mântuit, pururea să cânt lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Având nespusă bogăţie de milostivire, tuturor celor necăjiţi le întinzi mână de ajutor, tămăduind neputinţele, vindecând bolile şi patimile. Pentru aceasta, Stăpână preabună, nu trece cu vederea pe robii tăi, care zac pe patul durerii şi strigă ţie:
Bucură-te, comoara de mult preţ a milei tale;
Bucură-te, ceea ce eşti nădejdea celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, tămăduirea trupurilor noastre;
Bucură-te, mântuirea sufletelor noastre;
Bucură-te, puternică ajutătoare a celor neputincioşi;
Bucură-te, apărătoare şi întărire a celor ce slăbesc în credinţă;
Bucură-te, ceea ce mânia lui Dumnezeu, cu rugăciunile tale, degrab o potoleşti;
Bucură-te, ceea ce, cu puterea rugăciunilor tale, patimile noastre le potoleşti;
Bucură-te, vedere a orbilor şi auzire a surzilor;
Bucură-te, umblare a şchiopilor şi vorbire a muţilor;
Bucură-te, vindecare prin credinţă a celor bolnavi;
Bucură-te, că prin tine, după măsura credinţei, se dau vindecările;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 4-lea
De felurite necazuri, de ispite şi de nevoi sunt cuprinşi robii tăi, ale căror greutăţi nu le mai pot răbda; dar tu, fiind Maică milostivă a Mântuitorului şi Dumnezeului nostru, ridică mâinile tale către Fiul tău, rugându-L să caute spre întristarea inimii robilor tăi şi din adâncul deznădejdii să ne ridice pe noi, care cu credinţă cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Auzind Preasfânta Fecioară şi Maică cele spuse mai înainte de Dreptul Simion, ca "prin însuţi sufletul tău va pătrunde sabia", ai păzit aceste cuvinte întru inima ta, ştiind că bucuria de Maică pentru fiu este împletită cu multe necazuri în lumea aceasta. De aceea tu, ca ceea ce ştii necazul şi suferinţa întru toate, cunoşti şi întristarea noastră; şi ca ceea ce eşti singura Maică a tuturor, auzi-ne şi pe noi care cu credinţă strigăm ţie:
Bucură-te, ceea ce ai născut lumii bucurie, pe Hristos Mântuitorul nostru;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti lumea din necazuri cu mijlocirile tale;
Bucură-te, ceea ce ai răbdat ocările şi clevetirile asupra Fiului tău;
Bucură-te, ceea ce, cu patimile Lui, dimpreună ai pătimit;
Bucură-te, mângâierea maicilor celor întristate;
Bucură-te, ceea ce ne păzeşti, cu darul Fiului tău;
Bucură-te, a noastră grabnică ajutătoare întru toate nevoile;
Bucură-te, îndreptarea şi povăţuitoarea celor rătăciţi;
Bucură-te, hrana şi păzitoarea pruncilor;
Bucură-te, povăţuitoarea tinerilor;
Bucură-te, Maica celor sărmani;
Bucură-te, sprijinul şi mângâierea văduvelor;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 5-lea
Văzând sângele cel dumnezeiesc al Fiului tău vărsându-se pe Cruce pentru mântuirea noastră, ca o slugă a Domnului, cu smerenie plecându-te voii Tatălui Care este în ceruri, ne-ai arătat nouă chipul pătimirii şi al răbdarii, ca şi noi când suntem în cuptorul ispitelor şi al nevoilor, cu smerenie să ne rugăm lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Văzându-te pe tine Fiul tău şi Dumnezeul nostru stând lângă Cruce cu ucenicul Lui cel iubit şi cu inima sfâşiată de durere şi suferind asemenea Lui, a zis: "Femeie, iată fiul tău " şi ucenicului: "Iată mama ta", făcându-ti ţie fii pe toţi cei ce cred în El. Iar noi ca nişte părtaşi ai necazurilor şi ai patimilor Fiului tău, spre tine, mijlocitoare Maică, toată nădejdea având-o, cu credinţă strigăm ţie:
Bucură-te, Maica neamului creştinesc;
Bucură-te, ceea ce ai împreunat pe Dumnezeu cu oamenii;
Bucură-te, ceea ce ai adus Domnului pe cei credincioşi;
Bucură-te, Mieluşeaua, care ai născut pe Mielul cel ce a ridicat păcatele lumii;
Bucură-te, vas, care ne scoţi nouă bucurie din izvorul nemuririi;
Bucură-te, rugătoarea pentru mântuirea celor păcătoşi;
Bucură-te, scularea celor căzuţi în păcate;
Bucură-te, ceea ce eşti vindecarea tuturor neputincioşilor;
Bucură-te, că eşti căutarea celor pierduţi;
Bucură-te, bucuria cea fără de veste a păcătoşilor;
Bucură-te, potolirea a toată întristarea;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 6-lea
Propovăduiesc milele tale, Maica lui Dumnezeu, toate marginile lumii, căci cu cinstitul tău acoperământ acoperi pe tot neamul creştinesc; pentru care totdeauna te rogi lui Hristos Mântuitorul lumii, şi izbăveşti din toate nevoile pe robii tăi, cei temători de Dumnezeu, care cu credinţă cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea
Strălucind darul cu raze luminoase de la sfântă icoana ta, Maica lui Dumnezeu, noi cu credinţă plecăm genunchii înaintea ei şi cu lacrimi ne rugăm ţie; alungă norul ispitelor ce vin asupra robilor tăi, şi cu bucurie să strigăm ţie:
Bucură-te, ceea ce duci rugăciunile credincioşilor Fiului tău şi Dumnezeului nostru;
Bucură-te, ceea ce stai înaintea scaunului Dumnezeirii şi te rogi pentru noi;
Bucură-te, mijlocitoare între Dumnezeu şi om, care ne izbăveşti pe noi din nevoi;
Bucură-te, apărătoarea neamului creştinesc, de la Dumnezeu dăruită nouă;
Bucură-te, pom înfrumuseţat, cu care se acopăr mulţi;
Bucură-te, pom cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioşii;
Bucură-te, acoperământul lumii, cel mai lat decât norii;
Bucură-te, pământul făgăduinţei din care ne izvorăsc toate bunătăţile cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, soare luminos, care neîncetat luminezi pe cei credincioşi;
Bucură-te, stâlp de foc, care povăţuieşti pe cei aleşi către cereasca Împărăţie;
Bucură-te, brazdă, care creşti mulţimea îndurărilor;
Bucură-te, ceea ce ne dăruieşti toate bunătăţile;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 7-lea
Vrând să arăţi izvoare de minuni de la sfântă icoana ta, bucuria tuturor celor necăjiţi, ai poruncit, Stăpână, bolnavei Eftimia să săvârşească înaintea sfintei tale icoane cântări de rugăciune, şi primind vindecare să vestească tuturor milele tale, pe care le-ai dăruit prin sfântă ta icoană, pentru ca să nu fie tăinuit izvorul vindecărilor ce le dai în dar, tuturor celor ce au nevoie de ele. Pentru aceasta şi noi nu tăinuim minunile şi facerile tale de bine către noi robii tăi, ci cu mulţumire, preaslăvim pe Dumnezeu şi cântăm lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea
Scăldătoarea Siloamului vindecă bolile, însă mai presus s-a arătat, Preasfântă Stăpână, biserica ta, în care ne închinăm icoanei tale celei făcătoare de minuni. Fiindcă aceasta, nu numai odata într-un an, şi nu numai cei ce intră mai întâi dobândesc sănătate, ci de-a pururea vindecă toată rana sufletească şi trupească a celor ce, cu bună credinţa şi cu dragoste vin către tine. Pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, scăldătoare, în care se afundă toate durerile noastre cele sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, pahar, cu care se primeşte bucuria şi mântuirea;
Bucură-te, piatră, care ai adăpat pe cei însetaţi de viaţă;
Bucură-te, lemn, care îndulceşti apele cele amare ale mării lumeşti;
Bucură-te, izvor nesecat al apei celei dătătoare de viaţă;
Bucură-te, ceea ce îndulceşti necazurile noastre cele amare;
Bucură-te, baie, care speli întinăciunea păcatului;
Bucură-te, potolirea întristărilor noastre;
Bucură-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti din nevoi;
Bucură-te, ceea ce calci puterea demonilor;
Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe vrăjmaşii noştri;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 8-lea
Nemernici şi străini de credinţa creştinească sunt aceia care nu se închină chipului tău, celui întru tot sfânt, căci tu, Stăpână, ca o Maică a Unuia din Sfânta Treime, ai trimis darul facerii de minuni asupra sfintei tale icoane. Pentru aceasta, pe cei care sunt chinuiţi de duhurile cele necurate şi se închină cu credinţă sfintei tale icoane, îi vindeci şi sănatoşi îi faci pe ei. Pe toţi cei bolnavi sufleteşte şi trupeşte care se roagă ţie, îi tămăduieşti şi cele de folos pentru dânşii le rânduieşti. Pentru aceste multe ale tale faceri de bine, cu mulţumire strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Toată viaţa noastră pe pământ, este plină de durere şi de întristare. Sufletul, bolnav de păcate, trupul de dureri se chinuieşte, pentru că mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre ne pedepseşte. Către tine dar alergăm, Maica lui Dumnezeu, şi înaintea preacinstitei tale icoane căzând, ne rugăm: Umple de bucurie şi de veselie inima noastră cea întristată şi cu bucurie să strigăm ţie:
Bucură-te, povăţuitoarea care ne duci pe noi în patria cerească;
Bucură-te, Împărăteasa cerului şi a pământului, care ne deschizi nouă uşile raiului;
Bucură-te, cea preamilostivă, care ne miluieşti pe noi;
Bucură-te, chivernisitoarea casei, care bine rânduieşti viaţa noastră;
Bucură-te, cea preafericită, care de prooroci ai fost vestită;
Bucură-te, fericit pântece, care ai născut pe Fiul lui Dumnezeu;
Bucură-te, rugul cel nears;
Bucură-te, zid nestricat;
Bucură-te, izvor purtător de viaţă;
Bucură-te, floarea cea pururea nevestejită;
Bucură-te, îmblânzirea inimilor celor răi;
Bucură-te, neîncetată bucurie a credincioşilor;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 9-lea
Toată dulceaţa cea lumească în lumea aceasta este amestecată cu întristare. Mărirea şi bogaţia trec. Frumuseţea şi sănatatea se veştejesc. Prietenii cei de aproape se răpesc de moarte, îndulceşte dar necazurile robilor tăi, pricinuitoarea bunătăţilor, şi bucuria ta cea nestricată dă-ne-o nouă celor ce strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep cu ce cuvinte să mângâie pe cei necăjiţi. Ci tu singură, Stăpână, dăruieşte inimii noastre mângâiere, cu razele darului tău. Alungă norul necazurilor noastre şi negura mâhnirii, ca să strigăm ţie:
Bucură-te, că eşti nădejde de bucurie pentru toţi creştinii;
Bucură-te, bucuria şi împăcarea lumii;
Bucură-te, dătătoarea bunătătilor cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, nădejdea mântuirii noastre;
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască;
Bucură-te, limanul celor ce înoată pe marea vieţii acesteia;
Bucură-te, singura păzitoare a celor ce, după Dumnezeu, spre tine nădăjduiesc;
Bucură-te, îmbrăcămintea celor goi de îndrăzneală pentru mulţimea păcatelor;
Bucură-te, păzitoarea şi întărirea tuturor;
Bucură-te, ocrotitoare şi sfântă adăpostire a tuturor credincioşilor;
Bucură-te, ajutătoarea tuturor celor ce cu credinţă se roagă ţie;
Bucură-te, luminoasă cunoştiinţă a darului;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 10-lea
Domnul Cel iubitor de oameni, vrând să mântuiască lumea din chinul veşnic şi din neîncetată suferinţă, S-a sălăşluit în pântecele tău cel pururea fecioresc, şi pe tine, Maica Sa, te-a dăruit celor pieritori spre ajutor, spre acoperământ şi apărare, ca să fii celor mâhniţi mângâiere, celor necăjiţi bucurie, celor deznădăjduiţi nădejde, ceea ce ne izbăveşti de chinul cel veşnic, prin mijlocirea ta şi către veşnica veselie aduci pe toţi care cu credinţă strigă Fiului tău şi Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Zid eşti fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu şi tuturor celor ce aleargă către acoperământul tău. Pentru aceasta ne rugăm ţie apără, acoperă şi păzeşte pe toţi cei săraci şi fără de ajutor şi izbăveşte din ispite, din necazuri şi din nevoi pe cei care cu credinţă strigă ţie:
Bucură-te, stâlpul fecioriei;
Bucură-te, vas ales al curăţiei şi al întregii feciorii;
Bucură-te, cununa cea mărită a celor care cu nevoinţă se luptă împotriva poftelor;
Bucură-te, ceea ce dai veşnică bucurie celor ce se ostenesc în viaţa călugărească;
Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti de văpaia patimilor;
Bucură-te, ceea ce goneşti negura ispitelor;
Bucură-te, povăţuitoarea întregii feciorii;
Bucură-te, sprijinitoarea curăţiei;
Bucură-te, îndreptarea oamenilor;
Bucură-te, cea prin care din cădere ne-am sculat;
Bucură-te, întărirea cea tare a credinţei;
Bucură-te, tămâia cea plăcută a rugăciunii;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 11-lea
Cântarea cea cu totul de umilinţă aducem ţie, noi robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, apărătoarea cea atotputernică a neamului creştinesc. Potoleşte bolile robilor tăi celor ce suspină, îmblânzeşte mânia lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastră pentru păcatele noastre. Izbăveşte-ne din toate necazurile pe noi robii tăi, care strigăm pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Făclie primitoare de lumină, din cărbunele darului lui Dumnezeu aprinsă, s-a arătat nouă preacinstită icoana ta, Stăpână, spre sfinţirea şi mângâierea noastră. Iar noi, cu dragoste cinstind-o şi cu credinţă îngenunchind înaintea ei, strigăm ţie:
Bucură-te, ceea ce cu puternica ta apărare din toate nevoile ne scoţi pe noi;
Bucură-te, ceea ce din foamete sufletească şi trupească ne izbăveşti pe noi;
Bucură-te, ceea ce cu rugăciunile tale stingi focul patimilor noastre;
Bucură-te, ceea ce ne scapi pe noi de moartea cea veşnică;
Bucură-te, tare ajutătoare în războaie;
Bucură-te, ceea ce ne acoperi pe noi de năvălirea altor neamuri;
Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti de războiul cel dintre noi;
Bucură-te, ceea ce păzeşti pe cei ce călătoresc pe pământ şi pe ape;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti pe cei robiţi;
Bucură-te, grabnică izbăvire de îngrozirea lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastră;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 12-lea
Zălog din darurile tale, voind să dai neamului creştinesc icoana ta, cea făcătoare de minuni, ai dăruit-o nouă, Maica lui Dumnezeu, de la care, celor ce vin cu credinţă, izvoare de minuni se revarsă; neputinţele se vindecă şi necazurile se potolesc. Pentru aceasta cu bucurie strigăm pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Cântând milele şi minunile tale, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, toţi te lăudăm, ca pe o tare stătătoare a noastră şi cu umilinţă venim la Tine, ceea ce te rogi pentru noi. Şi cerem ca să înalţi mâinile către Fiul tău, rugându-L ca pururea în viaţa aceasta şi după moartea noastră să nu se depărteze milostivirea Lui de la noi, cei ce strigăm ţie:
Bucură-te, nădejdea noastră în viaţa aceasta şi după moartea noastră;
Bucură-te, ceea ce rânduieşti sfârşit dulce şi cu pace din viaţa aceasta, tuturor celor ce nădăjduiesc spre tine;
Bucură-te, ceea ce eşti nădejdea şi apărarea noastră în ziua judecăţii;
Bucură-te, îmblânzirea Dreptului Judecător;
Bucură-te, ceea ce ne izbaveşti din gheena cea veşnică;
Bucură-te, nădejdea de mântuire a tuturor;
Bucură-te, cheia Împărăţiei lui Hristos;
Bucură-te, uşa raiului;
Bucură-te, pod care duci la ceruri;
Bucură-te, adăpostire şi bună apărare a tuturor păcătoşilor care se căiesc de păcatele lor;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, mărirea şi mângâierea tuturor drepţilor;
Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor celor necajiţi!

Condacul al 13-lea
O, întru tot lăudată, de Dumnezeu Născătoare, ceea ce, spre bucuria cerului şi a pământului ai născut pe Impăratul Hristos, Dumnezeul nostru, auzi glasul smeriţilor robilor tăi. Primeşte această puţină rugăciune a noastră şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile. Vindecă neputinţele noastre cele sufleteşti şi trupeşti. Alungă de la noi toată răutatea şi întristarea. Dăruieşte-ne sănatate şi cu rugăciunile tale ne izbăveşte din munca cea veşnică pe cei ce cântăm pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia! - (Acest Condac se zice de trei ori.) - După aceasta se zice iarăşi

Icosul întâi şi Condacul întâi:
Apoi se citeste această
RUGĂCIUNE

O! Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti mai presus decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria tuturor celor necăjiţi; dă-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri, că, afară de tine alta scăpare şi ajutor nu avem. Tu singură eşti mijlocitoarea bucuriei noastre şi ca Maica lui Dumnezeu şi Maica milostivirii, stând înaintea Prestolului Preasfintei Treimi, poţi să ne ajuţi nouă. Că nimeni din cei ce se roagă ţie cu credinţă nu este ruşinat.

Auzi-ne şi acum în ziua necazului nostru pe noi cei ce cădem înaintea icoanei tale şi cu lacrimi ne rugăm ţie. Alungă de la noi toate necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră, întru această vremelnică viaţă şi prin atotputernica ta mijlocire, nu ne lipsi pe noi nici de veşnica şi nesfârşita bucurie, întru Împărăţia Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Amin.
Împărăteasa mea cea preabună, nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, prietena sărmanilor, folositoarea celor neputincioşi şi ocrotirea celor necăjiţi; vezi nevoia mea şi necazul meu. Ajută-mă că sunt neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Ştii nevoia mea, uşurează-mă de ea precum voieşti căci nu am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă bună mângâiere, decât numai pe tine, o, Maică a lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.